Pr. Savatie Baştovoi

Ieri am postat pe blog o ştire preluată ad literam de pe ortodoxmedia.com, căreia însă i-am schimbat titlul, pentru a-i asigura o circulaţie mai largă. încă o dată m-am convins că oamenii manifestă o curiozitate sporită faţă de anumite grupuri de cuvinte, deoarece această ştire a fost, într-adevăr, cel mai vizitat articol pentru ziua de ieri. Trebuie totuşi să mărturisesc că titlul "Monopolul media - un proiect demarat de Patriarhia Română" este poate cam pretenţios pentru o simplă ştire. Mă tem că mulţi au aşteptat să găsească ceva mai mult clikuindu-l, de aceea mă grăbesc să adaug câteva cuvinte despre chestiunea monopolului în Patriarhia Română.

Mai întâi trebuie să spunem că Patriarhia Română, ca şi persoană juridică, este preocupată asiduu de chestiunea monopolului. �n acest sens, �n urma unui lobby (pentru că altfel nu se explică tăcerea ce planează �n jurul unei legi anticonstituţionale - Legea nr. 103/1992), Patriarhia Rom�nă a monopolizat oarec�nd producerea şi comercializarea �obiectelor specifice cultului�. Această lege ar fi trebuit să interzică oricui să producă anumite obiecte şi cărţi spre v�nzare, �ncep�nd de la lum�nări, icoane şi calendare, p�nă la vase liturgice şi evanghelii. Legea �nsă, fiind făcută �n pripă, dar mai ales venind �n contradicţie cu legislaţia internaţională, suferă de o formulare neclară. Trebuie să recunoaştem că este dificil să deosebeşti �n faţa tribunalului o lum�nare �ortodoxă� de una �catolică� sau �budhistă�. Faptul că nu există nici o lege (şi nici măcar un canon) care să deosebească o icoană ortodoxă de una catolică i-a determinat pe toţi cei care vindeau icoane să abandoneze relaţia cu BOR şi să activeze cu autorizaţii emise de episcopii catolici sau greco-catolici care s-au arătat mai indulgenţi dec�t cei ortodocşi.

Acest interes meschin exprimat de Patriarhia Rom�nă, care nu dă voie preotului să-şi facă singur lum�nările pe care le arde �n biserică, a făcut ca BOR să pară o asociaţie de t�rgoveţi de lum�nări şi calendare, capabilă să atragă �n judecată pe orice babă sărmană care a v�ndut o lum�nare care nu purta sigiliul Patriarhiei.

�nsă partea mai gravă a acestui monopol este cea legată de cărţile de cult. La cărţi de cult intră Evanghelia şi Apostolul liturgice, Liturghierul, Mineul, Octoihul dar şi alte cărţi obligatorii pentru săv�rşirea cultului ortodox. S-a dovedit că Patriarhia a preluat monopolul asupra acestor cărţi nu pentru a le tipări �n condiţii c�t mai bune şi corecte cu putinţă, ci pentru a stopa răsp�ndirea lor. De pildă, Octoihul mare şi Mineele pe mai multe luni (fiecărei luni �i corespunde un Mineu, carte care cuprinde slujbele sfinţilor pe fiecare zi) nu au fost tipărite �n decursul multor ani, aşa �nc�t marea majoritate a bisericilor din Rom�nia a fost lipsită de posibilitatea de a săv�rşi cultul ortodox complet. Graţie acestei manevre, �n cele mai multe biserici de mir nici măcar nu se mai săv�rşeşte Vecernia, iar Utrenia este lipsită de canoanele sfinţilor, deoarece toţi s-au obişnuit că nu au cărţi. Aceste monumente fundamentale ale Ortodoxiei, Octoihul şi Mineele, au fost retipărite de Patriarhia Rom�nă, numai din interes de piaţă, abia după ce Mitropolia Moldovei (cea din Patriarhia Moscovei) a publicat fără nici o sinchiseală cărţile numite, umpl�nd cu ele Rom�nia.

Trebuie să spunem că nicăieri nu a mai fost pomenit un astfel de monopol asupra cărţilor care alcătuiesc tezaurul milenar al Ortodoxiei. Oriunde �n lume, orice episcop este liber să publice cărţile sfinte ori de c�te ori comunitatea are nevoie de ele. Patriarhia Rom�nă, ca persoană juridică, nu se poate erija �n moştenitoarea de drept a acestor cărţi şi nici măcar a traducerilor acestora, deoarece ele datează din timpul c�nd Pariarhia Rom�nă nici nu exista, fiind chiar anterioare statului actual rom�n. Este ca şi cum Primăria din Bacău ar pune monopol pe George Bacovia şi primarul Humuleştiului pe Ion Creangă. Ca să nu mai spun că ediţiile actuale tipărite de Patriarhie prezintă interminabile diortosiri şi rediortosiri, aşa �nc�t, �n termeni estetici şi juridici, putem vorbi de tot at�tea �opere�, c�te traduceri.

Ar mai trebuie să vorbesc de Biblie, pe care episcopii ortodocşi nu au voie să o tipărească, �n schimb au voie să o tipărească sectanţii, dar ne abatem prea mult.

Aşadar, vestea despre �nghiţirea unui post de radio mitropolitan de către concernul Trinitas (pe care o anunţam sub un titlu poate prea pompos) este, desigur, un gest care �mplineşte tendinţa de monopolizare a tot şi a toate iniţiată de Patriarhia Rom�nă cu sprijinul celor care, la nevoie, au putere să facă şi legi.